Libera Asociere

Materia se scurge în vise răsuflate,
Timpul și Oxigenul devin de neînvins,
Eroziunea își sapă tranșeele în chipul,
Angelic de mult uitat, de mult mort.

Sângele încetinește prin vene,
Viteza nu ține cont de extremități,
Clipele de glorie ale tinereței duse sunt,
Maturitatea e doar unul dintre tăișurile lamei.

Mă pierd și revin, mă ascund, sunt prins,
Ideile îmi scapă dar tot ele sunt singurele,
Lucruri certe ce vor lua viață cu adevărat,
În partea a – II –a a filmului după intermission.

Încerc să mă reconstruiesc, dar somnul nu apare,
Încerc să urlu la luna în declin, nimic nu are sens,
Singura manifestare a vremurilor demult uitate,
Fiind pura insomnia a unui vis înghețat în vară.

În lupta cu mortalitatea sunt răpus,
Mă sting ca un fulg, ca o văpaie,
Precum dorințele sexuale a primului nesatisfăctut,
Devin o pagină în irelevanta istorie umană.

Poezie Experimentala

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: