Tales from New Bucharest, part ii: Blackout

În caverna plină de răbufnelile ocultei sonorități mediocre curentul cade și liniștea se așternu brutal forțat.
Ușile de acces în sala de concerte cad și divizia 66 black corps înarmată până în dinți, pătrunde pacificând delirul nesătul și ilegal.
Prins în schimbul de focuri non-letal sunt lovit de un proiectil MKsbd (mark silent braind dead) și cad lângă scena, tripul nouluimeu drog experimental continuându-și filmul incolor mut dincolo de granițele conștientului molestat de neurostază.
Simțul locației îmi rămâne treaz și sunt urcat într-un metrocar  și elevat la o altitudine de cel puțin 500 de metri, asta fiind logic datorită presinii aerului rece din camera nepresurizată.
Devin lucid, legat cu mâinile la spate de scaunul metalic din camera cu pereții de sticlă albă de la ultimul etaj al turnului de observație al Black Corp. Gov.  Inc. . Primul turn ridicat pentru controlul și supravegherea populației ridicat în 035’ după rezoluția de la Zurich din urma războiului global civil. La ultimul nivel erau 4 camere identice folosite doar în cazurile extreme de comportament aberant și deviere de la Ordinea Legal Corp.  din 035’.
Banda din plastic alb, cu care eram strâns de spătarul metalic al scaunului, părea că se strânge odată cu trecerea timpului. Ultimul nivel al turnului era format din 4 încăperi în formă de L din sticlă albă cu pereti înteriori transparenți, aducând într-un mod sau altul a o svastică nazistă. O altă referință pe care nimeni nu ar mai fi înteles-o daca nu ar fi fost născut înainte de marea răscoală civilă și îmbrățișarea corporațiilor ca instrumente salvatoare.
După ce marele conglomerate au dus o campanie mediatică puternică împotriva formelor de guvernămât tradiționale demonstrând slăbiciunile din care nu s-ar mai fi recuperat niciodată, inutilitatea maselor de soldați și a armatelor de birocrați, failibitatea conflictelor militare și toate greșelile care până acum ținuse progresul umanității în loc, au reușit să stârnească ceea ce mai târziu s-a numit marele Război Global Civil.  După ce se văzuse cu puterea în mâini, au șters și au recris întreaga istorie, trimițând în anonimat toți liderii cu pretenții expansioniste de la Gaius Iulius Cezar la Adolf Hitler.
Aveam mult prea mult timp la dispoziție și treceam prin harta mentală pe care mi-o făcusem din amintiri, atât personale cât și citite și învățate poate doar de mine știute. În reflecția peretelui din stânga, am observat ca mai erau trei persoane legate în același fel ca și mine. Din ceea ce am reușit să disting una dintre ele era sigur Costin.
Intuiția îmi spune că atât noi doi cât și celelalte două persoane ne aflam acolo datorită încălcării unuia dintre cele mai importante puncte din statutul nostru ca persoane cu responsabilitate corporate astfel fiind cu adevărat important să fim interogați pentru a se ști mai multe.
Au trecut câteva ore și nimeni nu a trecut. Eram supravegheat din toate colțurile acelei camere. Cu fiecare ora trecută observam cum dispăreau unu câte unu fiecare din cei reținuți.
În dimineața acelei zile cred ca undeva pe la ora 11.00, asistenta mea de laborator, acum în calitate oficială de corporate aid, mă așteptase la lift de unde mă duse direct acasă. Locuiam într-un dintre cele 15 turnuri rezidențiale ridicate in mod indentic pentru a oferi locuințe toți celor din sistem. Cu cât aveai apartamentul mai sus cu atât erai mai important pe scara ierarhiei sau al productivității, un soi de recompensă proletară pentru munca depusă.
Eram la etajul 303 din cele 350 pe care turnurile rezidențiale le aveau. Îl primisem fix după ce lansasem primul drog cu adevărat experimental, numit destul de simplist, Feel. Era prima reușită de a crea ceva total nou pe cale organo-sintetică fără fi un alt derivat sau o altă varianță sau un al sortiment din ceva ce exista decât lumea. Îmi luase 2 ani toata munca din laborator, după care încă un an ajustările și testele clinice, 1 an și jumatate de experimente în tot felul de condiții fizico-mentale și încă 6 luni experimentările finale pe mine și pe un public aleatoriu indus prin sistemul de ventilație din locație.
După un cincinal reușit și o campanie de marketing de doar 48 de ore, în doar 12 ore deja cluburile distribuitoare făceau comandă de peste 50 de milioane de unități. Un succes mai mare decât până și cele mai optimiste predicții, val care a durat câteva luni de zile.
Trecuse câteva zile de la nefastul concert, eram în plini pregătiri pentru a lansa noul drog, Blackout.
Blackout era cireașa de pe tort, pe care o tot așteptam să o servesc publicului nerăbdator. Efectele erau simple, după ingerare, stării tale de conștiență I se dadea un shutdown si imediat pilotul automat se instala și viața ta continua normal doar că după ce te trezeai nu iți mai aduceai aminte nimic ca un blackout autentic.
8 PM. La doar două ore de lansare primesc un avidmail în care eram anunțat ca exista și o lansare neoficială într-un dintre studiourile din Old Bucharest.
To Be Continued…

experiment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: