îngerul muribunzilor…

Aripile tale îmi lipsesc,
Zborul cel înalt ce tu l-ai împărțit,
S-a terminat și căderea e de sus,
Mult prea sus ca durerea să dispară.

Îți smulgi una din aripi,
Te arunci în hău,
Mă salvezi sacrificându-ti perfecțiunea,
Îmbrățișarea ta devenind un vis frumos.

În vis sarcasmul tău mă-nveselește,
Satira ta față de realitate,
Deschide buzele de veci încleștate,
Și prăfuit un zămbet se arată.

În ale tale palme mă cufund,
Și caut tainele ce par ați pune ceasul în mișcare,
Cercetarea mea nu are încetare,
Și în eternitatea tristă încă sunt….

poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: