Lună: Octombrie 2011

îngerul muribunzilor…

Aripile tale îmi lipsesc, Zborul cel înalt ce tu l-ai împărțit, S-a terminat și căderea e de sus, Mult prea sus ca durerea să dispară. Îți smulgi una din aripi, Te arunci în hău, Mă salvezi sacrificându-ti perfecțiunea, Îmbrățișarea ta devenind un vis frumos. În vis sarcasmul tău mă-nveselește, Satira ta față de realitate, Deschide…

Citește mai mult pe îngerul muribunzilor…

Imposibil evitat…

A aștepta inevitabilul e o inutilitate cronică, Manifest al unui zâmbet cu colți de diamant, Ce nu va mușca absența aruncată și lăsată, Să putrezească într-un frig absurd… Și gândurile sunt sfășiate de întrebări, Ale căror răspunsuri se găsesc înecate, În văltoarea umedă de sângele, Acum uscat de vânturile deznădejdii… Și bisericile sunt de vină,…

Citește mai mult pe Imposibil evitat…

Magnum Opus (part iv)

Din egoism păstrez deoparte ceea ce aparent am sters din harta existenței și continui cu experimentele bolnave în a crea cât mai multe posibilitați de universuri căt mai diverse. Prima mea problemă apare în momentul în care observ că fără cei doi poli multe dintre tentative ajung cuprinse de haos. Și haosul are multe forme.…

Citește mai mult pe Magnum Opus (part iv)

muză definitivă…

Colți ascunși de buze, Buzele încleștate de ale mele, Viața scursă dintr-o mușcătură, Dă sunet celor mai gri gănduri… Și colții apar din nou, Pielea gâtului străpunsă adânc, Săngele nu curge, Doar amintiri și sentimente… Tot ce aduce a tine, Înghițit și sters, Eu aproape înghețat, Într-o baltă de goliciune interioară… Și mai apari o…

Citește mai mult pe muză definitivă…

Înțepături lașcive…

Pielea ta, un strat de ace ascuțite, Placerea definitorie a ajuns, A întepa, a înțepa, a mă întepa, Până când pielea îmi ajunge, Un mare sistem de irigare al roșului vital… Te mai oprești, mai arunci un zâmbet, Precum bolnavilor terminali la pat din milă, Dar nu durează mult și iar începi, Continui într-o manieră…

Citește mai mult pe Înțepături lașcive…

clipe nealterate de cuvinte…

Ochii tăi, reflexiile ludice, Ale celor doua corzi de vioară pe care niciodată nu le-am folosit, Pierzându-se în marea de fum și de zgmot, În care întâmplător te-am zărit. Salvarea pentru 5 minute, Fie pentru o eternitate ce a noastră nu e, Clipele pierdute în conversație cu tine, Înconștiență dulce-amăruie, Ce în loc de de…

Citește mai mult pe clipe nealterate de cuvinte…

concluzie inevitabilă…

Haos, furnicarul morților arbitrare, Elimină mireasma speranței prin controlul, Omului, creația ratată din centrul universului, Al cărui ego va umple limitele… Comisionat de ura pentru creator, Sângele va deveni unica realitate, În care infinități de generații se vor scălda, Acum când conflictul e pretutindeni… Și oazele păcii vor seca, Apoi arse de natura autodistructivă, Și…

Citește mai mult pe concluzie inevitabilă…

Magnum Opus (part iii)

Am disturs întreaga dimensiune existențială cunoscută și pentru a fi în concordanță cu ceea ce unii au scris și altii au luat de bun, până și pe cea necunoscută. Dar undeva într-o bucată ascunsă din ceea ce s-ar fi numit mintea mea, care acum sub noua împrejurare e cu totul și cu totul altceva, am…

Citește mai mult pe Magnum Opus (part iii)