o altă teorie a haosului…

Inimi rupte din bătăi amețitoare,
În momentele intime în care stăm,
Savurăm cum universul se destramă,
Și noi, mai mult ca voi, cădem pradă…

Un ritm despuiat de profunzime,
Urcă în venele celui ce îl produce,
Analizând structura interioară,
Ușor, constant, distruge…

Creator ucis de propria-i făptură,
Infanticidul ca ultimă replică,
La ironia, sarcasmul și cinismul,
Muritorului ce liberatea i s-a refuzat…

Haosul urcă, devine omniprezent,
Ordinea se prezintă devastată,
Lumina și-o trage cu întunericul,
Și noi toți plătim cu sufletele de ciocolată.

poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: