pentru a mea iubită ilegală…

În frig și apă, pământul se crapă,

Fiorii mă trec adânc în conștient,

Chipul tău se sfărâmă în 45 de sfere conice

Și mă arunc în gol, de gâtul ei, al tău, mă prind …

 

Flăcări violet, buze albastre și rochii rupte,

Înfășurate în jurul gâtului tău fragil,

Îți distrug veșmintele difuze, te îmbrățișez

Prefer să te strâng, să te împachetez, să te păstrez.

 

Un fulger, ochii îți sclipesc, entități turbate,

Salate de idei narcotice în stomacul emotiv,

Sânii tăi perfecți  în ale mele palme se releaxează,

Te sărut pervers, greșit, extrem de dur,

În punctul extazului, al tău, personal, prilej de a mă urâ.

poezie poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: